"Îmi place să te urmăresc dimineaţa în timp ce-mi beau cafeaua. O linguriţă de lapte şi două de zahăr mereu – nici mai mult, nici mai puţin, chiar dacă ştiu că la final drogul dulce va rămâne, ca de obicei, pe fundul ceştii. Şi nici nu-l amestec vreodată. Zahărul trebuie să rămână acolo în fiecare zi, amintindu-mi de iubirea noastră care aşteaptă cuminte să îşi împlinească destinul. Iubesc monotonia dintre noi şi n-aş schimba nicio rotiţă din mecanismul ăsta, de teamă să nu pierd acele puţine momente din zi în care aparţinem unul altuia."