"simt cum te zvârcoleşti în interiorul meu,
vrei să ţâşneşti afară,
lacrimile tale... mă fac să urinez, o dată la jumătate de oră,
strigătele îmi zguduie stomacul, mă fac să vărs,
când suspini dimineaţa, îmi pierd conştiinţa
cu fiecare respiraţie, îmi aduci aminte că nu sunt singur,
că încă e ceva viu în mine,
care se răspândeşte ca un cancer, spre ieşire
mereu te voi înghiţi"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu